Alex

Alex: De câţi ani conduci?
Şoferu’: De aproximativ 5 ani…
A: Cam câţi kilometri ai condus până în prezent?
Ş: Cam 80 000
A: Care crezi că sunt principalele cauze ale accidentelor grave din România?
Ş: Bine…dacă mă f**i cu întrebări de genul acesta…Pietonii (râde)
A: Nu…pe bune acuma…
Ş: Alcoolul la volan
A: Doar atât?…Despre şcolile de şoferi sau pregătirea pe care o oferă ele ce crezi?
Ş: Lasă şi asta de dorit…apropo…Paraschiv pleacă?
A: Să lăsăm Steaua la o parte…despre Poliţia Română, mă refer la cea Rutieră, ce părere ai?
Ş: Nişte cioflingari…
A: De ce zici asta?
Ş: Pentru că nu-s pregătiţi şi majoritatea sunt analfabeţi.
A: Ce crezi că s-ar întâmpla pe şoselele din România fără prezenţa Poliţiei?
Ş: Nu s-ar schimba mare lucru…
A: Foloseşti un antiradar?…Sunt un lucru bun sau…?
Ş: Nu folosesc…dar e util.
A: Cum adică util? În ce sens?
Ş: Hahaha…ce întrebare tâmpită…
A: Şi acum luminează-mă.
Ş: Să nu dau in radare…lol
A: Şi crezi că asta duce la prevenirea accidentelor?
Ş: Cum p**a mea să ducă?
A: Şi atunci de ce?
Ş: Să nu dai amenzi.
A: Adică să circuli ca un turbat şi să fentezi poliţia.
Ş: Asta e ideea…
A: Care este cel mai prost drum pe care ai circulat?
Ş: Caransebeş-Herculane
A: Există vreo diferenţă între a conduce în ţară şi a conduce în afara graniţelor?
Ş: Da…într-un sens bun…Sunt şosele mai bune, parcări curate…trafic degajat, iar străinii sunt foarte civilizaţi în condus.
A: Ai dat vreodată şpagă unui poliţist?
Ş: Nu…şi nici nu o să dau.
A: Cam câţi bani cheltuiesti pe an pentru întreţinerea maşinii?
Ş: 300-400 de euro
A: Ce părere ai despre şoferiţe?
Ş: Din partea mea…eu nu le-aş da permis de conducere…hahahaha
A: Eşti misogin?
Ş: Cred că da…:)))))
A: Ai auzit despre scoaterea reexaminării după ce îţi pierzi permisul. Te bucură chestia asta?
Ş: Da…
A: De ce? Nu crezi că dacă ar fi rămas regula respectivă, şoferii s-ar fi gândit de două ori înainte să treacă pe roşu sau să circule ca la raliu prin localităţi?
Ş: Ar fi şi alte soluţii…suspendarea pe termen mai lung şi amenzi mult mai mari.
A: Crezi că reexaminarea o dată la 15 ani a tuturor şoferilor este oportună? Sau cel puţin un test psihologic…ceva controale de vedere, auz….
Ş: Da…cu asta sunt de acord.
A: Mersi fain…şi să ai parte de condus fără incidente.
Ş: Mersi şi eu.

Astăzi Steaua a susţinut primul meci, este drept…unul amical, sub comanda lui Hagi. Un meci de pregătire în care antrenorul-rege a dorit să îi vadă la lucru mai pe toţi jucătorii săi…
Deşi Steaua a încasat-o de la campionii ciprioţi, echipa din Ghencea a arătat altfel astăzi. A fost mai veselă…parcă mai copilăroasă (mai ales dacă ne uităm la cât de uşor le-am făcut cadou un penalty adversarilor ).
Au fost câteva lucruri care ar trebui să îi bucure pe suporterii stelişti: revenirea lui Rică Neaga, numărul 7 Eric Bicfalvi şi Răzvan Ochiroşii. Despre Vali Bădoi şi Emeghara nu mai avem ce să spunem…ei au confirmat demult la fostele lor echipe.
Nu mă aşteptam să văd aşa multă poftă de joc la Neaga. Astăzi a fost căpitanul echipei…şi a arătat asta. Sunt curios de ce poate cuplul Dică-Neaga în următorul sezon.
Eric Bicfalvi mi-a adus aminte de Lăcătuş (în proporţie de 60% din cauza numărului de pe tricou) prin forţa, determinarea şi imaginaţia acestuia. “Pictorul” a schiţat o copie a jocului Stelei din trecut…lucrarea, deşi imitaţie, nu l-a lăsat rece pe patronu’ (vorba lui MM) şi acesta a închis licitaţia asigurînd-o pe domnişoara de la Sport.Ro că suedezul-artist va rămâne în Ghencea.
Ochi (watermark Oli) a avut câteva acţiuni care îl confirmă ca viitor jucător de bază la Steaua. Travaliu, şut puternic şi tupeu…asta am văzut astăzi la Răzvan.
Deşi a fost învinsă, Steaua a arătat ca o echipă descătuşată din chingile tactice ale lui Olăroiu…însă apărarea noastră a arătat ca una de ligă secundă, chiar dacă ea a fost formată din câţiva debutanţi la Steaua.
Dacă Hagi reuşeşte să pună la punct o apărare exactă, suporterii stelişti au şansa unor surprize plăcute anul acesta.

Şi Dinamo a susţinut un amical astăzi cu Oţelul Galaţi, dar ca de obicei, alb-roşii au măturat pe jos cu adversarii lor. Deocamdată ei rămân favoriţi la locul întâi în viitorul sezon.

P.S. Mă enervează că au schimbat Codul Rutier. Nu se poate aşa ceva. Adică numărul accidentelor creşte, tot felul de cretini morţi de beţi omoară lumea pe stradă…(de exemplu astăzi, un criminal a omorât o gravidă…bineînteles individul era topit de beat la volan)…şi ce se gândeşte Guvernul…ia să avem noi cel mai blând Cod Rutier din Europa.

În ultimele două materiale postate pe blogul său, colegul meu Mishu îmi tot ridică mingi la fileu deoarece într-o discuţie pe care am avut-o cu ceva timp în urmă am recunoscut că nu prea sunt de acord cu “mitingurile diversităţii”.
Ştiu că după ce o să scriu rândurile următoare o să îmi iau porţia de “băi tu eşti retro” sau “băi tu nu poţi fi tolerant” sau şi mai grav “eşti un mic Becali”.
Nu am nimic cu respectivele personaje aka gay…atâta timp cât nu fac din asta un motiv de mândrie…şi asta într-un mod organizat pe stradă. Adică…dom’le eşti gay….nicio problemă dar nu te mai şi lăuda cu asta…sau şi mai grav “veniţi alături de noi…luaţi-vă ciorapi de damă, daţi-vă cu ruj şi hai să ne expunem părul de pe piept pe stradă”. Nu fac parte dintre fanaticii religioşi dar cred şi eu în ceva…în bunul simţ. Noi…cei care preferăm femeile de ce nu organizăm mitinguri stradale şi să ne lăudăm cu asta? Vorba lui Ombladon într-un interviu din Cotidianul “Daca sint homosexuali, sa fie la ei acasa, nu inteleg de ce ies sa faca parada. Ce, eu ies pe strada sa zic: „Eu f.. in p…a?“. Ii blameaza cineva, daca sint homosexuali la ei acasa? Asta nu inteleg, de ce trebuie sa iesi la televizor sa spui ca esti gay.”
Ca şi concluzie…nu am nimic cu ei, nu mă deranjează ce cale au apucat ei în viaţă dar nu pot să mă oblige să fiu de acord cu desfăşurarea lor “viu-colorată” pe stradă. Tinerii care încă nu au o personalitate dezvoltată şi iau de bun tot ce este prezentat ca fiind cool ar trebui să ocolească pe viitor “traseul diversităţii”.

Ştiu…gândesc ca pe vremea lu’ bună-mea….

Ziua de 18 iunie începe cu o ştire bombă lansată pe piaţă de Libertatea…”Chinezul Xue s-a înscris în PD”. Chen Xue Jie a venit în România ca orice chinez hotărât să deschidă o mega-companie de încălţăminte “piratată”…Adibas, Mike mărci renumite şi foarte bine văzute prin târgurile şi oboarele româneşti. Dar socoteala din China nu se nimereşte cu cea din România, acesta sfârşind proprietar de restaurant într-un orăşel-comună din Banat, restaurant în care pediştii bănăţeni vin să înfulece şerpi, broaşte şi şopârle la grătar. Xue a fost convins să se înroleze în PD….astfel că avem mari şanse să vedem în viitorul apropiat primul deputat de Timiş chinez. Comunicarea nu este o problemă pentru că ştim cu toţii că ea nu există în politica românească.

Bloggeluşelor dans vă rog…

Băieţii şi fetele de la “Umbra” ne delectează retina cu o super-poză cu subiect principal un tampon…dar nu unul oarecare…unul ce ce este purtat de renumita NuŞtiuCumOCheamă din trupa de foste animatoare prin discoteci, Vogue. Vă daţi seama de realizarea celor de la Umbra…Felicitări umbrelor şi la mai mare…măgarii din judeţul Constanţa au nevoie de hrană şi publicaţia voastră le place cel mai mult.

După ce România a fost cutremurată de Mitingul Diversităţii sau cum cel-cu-numele-de-nerostit îi zice…homosexualii s-au mutat acolo unde se simt cel mai bine…în Italia. Libertatea ne anunţă că “Homosexualii au invadat Colosseumul”. Există surse de la Vatican care confirmă sprijinul cerut de Papa arhiepiscopului de Pipera, Jorje Becali. Imediat un nucleu dur al galeriei steliste s-a îmbarcat în primul avion cu destinaţia Roma pentru a organiza o contra-manifestaţie cu bâte şi topoare binecuvântate de prea-brânzenia sa Becali.

Bloggeluşelor vă dau legătura…

“De v-ar calca masina pe toti…” - Gabi Tamas, jucator al Nationalei Romaniei, catre un grup de suporteri stelisti.

Gabriele… inapt mintal şi te mai miri după aceia că îţi iei cartofi şi ouă în cap pe Ghencea. Nu ai primit prea multă educaţie la IJP Braşov.

Să ne întoarcem puţin privirea spre ziariştii de sport. Eu am unul preferat…pe domnul Marius Geantă de la ProSport. Este absolut meseriaş tipul…În materialele scrise de dânsul pe blogul ziarului cred că au fost băgate milioane de chestii ale românilor până acum…este şi greu să nu râmâi “impresionat” de ce debitează acest Lazarus al presei sportive din România.

Acum despre băieţii de la GSP…s-au laudat de vreo 3 luni cu lansarea noului www.gsp.ro. Dar noul site este mai praf decât primul…din 7 zile, 3 nu funcţionează. Nu aduc vorba de tenta pornografică a ziarului pentru că ce s-ar face domnii ziarişti dacă Mutu, Zicu, Beckham şi alţii ar avea prietene sau soţii care depăşesc uşor suta de kilograme.

O să revenim cu amănunte….bloggeluşelor dans…la revedere.

Nu cu mult timp în urmă duceam adevărate “războaie” verbale cu un prieten ce lucrează în securitate online vis-a-vis de sistemele de operare Windows şi Linux. Eu nu înţelegeam cu ce e mai bună “urâţenia” aia open source faţă de bijuteria lui Bill Gates. Bash, scripting, chestiuni de securitate îmi erau toate necunoscute. Dar a venit vremea să îi dau dreptate prietenului meu. După Cisco sunt nevoit să mă familiarizez cu Unix/Linux…motivul nu pot să vi-l zic. Aşa că acum 2 zile am hotărât să am două sisteme de operare pe calculatorul de acasă, vedeta celor de la Microsoft şi RedHat Linux Enterprise. M-am înarmat cu un tutorial video foarte bun al unui tip ce este CCNA, MCSE, CCSP şi multe altele şi m-am apucat de treabă.
Prima oră de utilizare a Linuxului a fost ca şi prima întâlnire…fâstâcit, bâlbâit, timid şi foarte încurcat. Învăţat fiind doar cu interfaţa grafică din Windows trecerea la bash mi s-a părut ceva foarte ciudat. Şi dacă tot am dat-o în comparaţii cu întâlniri romantice…Linuxul este ca şi o tipă misterioasă, care se lasă greu descoperită, o tipă mult mai complexă…ştiu e nasoală comparaţia dar înţelegeţi voi ce vreau să zic .Pe când Windows-ul este ca şi tipele alea de le vedem de fiecare dată în club, un RedBull…o cheie de BMW şi o pereche de cizme din Mall şi s-a rezolvat treaba. Nah…am început să scriu despre Linux şi am sfârşit cu fetele. Să revenim. Pe când Windowsul are carenţe grave în ce priveşte securitatea calculatorului vostru, erori care apar când ţi-e lumea mai dragă şi multe altele (inclusiv preţul pieperat al licenţei)…Linuxul îţi poate transforma computerul într-un adevărat firewall…aici nu există procese care se blochează şi este nevoie de reset…cu un simplu kill se rezolvă totul.
Sfatul meu este să îi acordaţi o şansă…chiar merită. Filme, muzică, mess toate sunt disponibile şi pe Linux. Şi am mai uitat să menţionez că este moka aka gratis aka degeaba (nu mai stai cu ochiu’ pe fereastră să vezi dacă vin tipii de la ORDA să îţi confişte hardul ).
În concluzie de astăzi încolo nu mai sunt fan 2Pac…sunt fan Linux.
O să revin cu amănunte pe parcurusul acestor săptămâni…deocamdată am aflat de principiul pipes, chaining chestii mărunte de început dar care stau la baza scriptingului bash.
Ciao…

P.S. Astăzi plec la Dunăre…un pescuit, un grătărel…revin mâine între “betoanele” fierbinţi din oraş. Sper să am şi ceva material pentru poze.

Local Kombat, circuitul de “rupe-i capul” din România, a început să treacă la altă fază. După ce iniţial erau invitaţi luptători din toate părţile dar care nu prea aveau habar cu ce se mănâncă acest sport sau erau prea bătrâni ca să îl mai practice, Irimia a început să aducă în faţa publicului personaje grele din circuitul K1. Acesta este aspectul pozitiv…cel negativ este că majoritatea “vedetelor invincibile” de la noi şi-au cam luat-o în freză. Normal că eşti invincibil cu adversari supraponderali de prin nu ştiu ce cătun din Kazahstan iar când dai cu ochii de un Stefan Leko, Vondracek sau Diarra Modibo să nu mai ţii minte cum te cheamă.

Aseară a avut loc Gala Local Kombat la Iaşi…capul de afiş îl reprezenta revanşa dintre Ciprian Sora şi cehul Petr Vondracek. După ce în primăvară Sora a fost trimis la podea de ceh i s-a mai oferit o şansă aseară să dovedească că totul a fost o întâmplare atunci. Şi începe meciul…şi se sfărşeşte după doar 13-14 secunde. Unde e Sora că nu îl mai văd? Ahh…da, e dincolo de ring cu o mască de oxigen pe faţă care îl ajută să îşi revină. Ce s-a întâmplat? Foarte simplu…un picior ceh bine plasat într-un cap românesc şi totul s-a sfârşit pentru invincibilul nostru. Se pare că lovitura aceea dată după stop în meciul cu Zmărandescu îşi “plăteşte” poliţele acum. Nu-i nimic Ciprian…Eduard Irimia îţi aduce repede 7-8 adversari ieşiţi din circuit de vreo 6-7 ani după care devii iar invincibil. Doar să ne rugăm ca şi Vondracek să fie scos la pensie până atunci. Cam atât despre lupta serii.
Ce a urmat după a luptă a fost şi mai interesant…Iftimoaie a simţit nevoia să se bage în seamă şi l-a provocat pe acelaşi ceh, care deja ne aduce coşmaruri, la luptă. Nu aici a fost problema…problema a fost la modul în care l-a provocat. Cehul nu a reacţionat prea violent…doar l-a aruncat peste ring.

De aproximativ două săptămâni nu am mai scris pe blog. Am avut un motiv întemeiat. Examenul CCNA (Cisco Certified Network Associate) pe care l-am susţinut astăzi. Din fericire pentru mine l-am trecut cu bine. M-am pregătit timp de aproximativ 3-4 luni din care ultimele două săptămâni au fost “critice” şi foarte importante. În tot timpul ăsta am servit dimineaţa, la prânz şi la cină acelaşi fel de mâncare…switching, routing protocols şi subnetting. Să nu uit nici de tehnologiile WAN, frame relay şi ISDN, deşi aceasta din urmă nu mai prea este folosită în prezent decât uneori ca şi linie de backup.
Articolul acesta îl puteţi lua şi ca o laudă( sunt cam lipsit de modestie astăzi ) dar şi ca o motivaţie a absenţei mele de “acasă”.

Starea spirituală a apei…o alăturare de cuvinte care pare ilogică pentru mulţi dintre noi. Apa are spirit? Se pare că da…Masaru Emoto,un doctor în medicină alternativă, a descoperit acest lucru fantastic. “E o descoperire care impune reevaluarea tuturor scărilor valorice pe care le avem despre lume, despre noi” după cum bine spune Harris Wallmen, redactorul-şef PhotoMagazine. Pe scurt despre ce este vorba? Doctorul Emoto a făcut o serie de experienţe după ce şi-a dat seama că literele scrise, cuvintele conţin informaţii şi energie. A pus apă în două recipiente pe care a scris “Mulţumesc” şi “Prostule”. Le-a introdus într-un frigider special, le-a îngheţat şi apoi le-a fotografiat folosind o tehnică specială şi un microscop. A observat că apa din recipientul “Mulţumesc” a format un cristal superb, iar cea cu “Prostule” unul urât. Aşa a pornit totul. Au urmat sute de experimente de acest gen…toate au dus la aceeaşi concluzie că apa are propria spiritualitate. Sună ciudat, sună aproape nebunesc…dar este imposibil să fie nişte coincidenţe. Cristale fantastice au rezultat după ce apa “a ascultat” fragmente din “Lacul lebedelor” sau când pe recipientul în care a fost ţinută a fost scrisă o rugăciune sanscrită.
Corpul omenesc este format din 60% apă…conştiinţa, gândurile noastre sunt exact ca şi etichetele lui Masaru Emoto. Să avem grijă ca ele să fie curate, pozitive? Păi da…cam asta ne învaţă religia, părinţii noştrii de foarte mult timp. De fapt această descoperire a doctorului nipon aduce pe aceeaşi treaptă ştiinţa şi religia.

“Când am realizat că de fapt noi suntem apă şi că apa nu moare niciodată, ci doar circulă prin univers, gândurile mele legate de moarte au suferit o schimbare profundă. Aproape instantaneu, frica de moarte a dispărut.” (Masaru Emoto, interviu PHOTO magazine).